Petru Luhan: Parlamentul European  propune crearea unei baze de date comune cu huliganii violenţi

Plenul Parlamentului European a adoptat joi, 2 februarie, un act normativ care prevede măsuri împotriva violenţei pe stadioane, a dopajului sportiv şi aranjării meciurilor în Uniunea Europeană. Este pentru prima dată în istoria UE când astfel de măsuri sunt solicitate, la nivelul întregului spaţiu comunitar.

„Actul normativ votat astăzi este un pas înainte către o normalitate în lumea sportului. Violenţele pe stadioane au devenit un fenomen greu de stăpânit la nivelul Statelor Membre, printre care şi România. Nu dorim să se ajungă la tragedii cum a fost cea de la meciul de fotbal din Cupa Egiptului, din această săptămână. Una dintre măsurile pe care le propune Parlamentul European este crearea unei baze de date cu datele de identificare ale persoanelor cărora li se interzice intrarea pe stadioane, pentru ca ţările UE să poată schimba mai ușor informații despre huligani”, a declarat europarlamentarul Petru Luhan.

Pe lângă măsurile de combatere a violenţei pe stadioane, documentul prevede incriminarea traficului cu substanțe folosite pentru dopaj, a pariurilor ilegale și a spălării de bani în sporturile profesioniste.

Se doreste eliminarea exclusivitatii  la drepturile audiovizuale

O altă prevedere a actului normativ se referă la modul de comercializare a drepturilor audiovizuale pentru evenimentele sportive. Parlamentul European propune ca evenimentele sportive majore să nu fie difuzate exclusiv. „Evenimentele sportive majore sunt urmărite cu interes de majoritatea cetăţenilor europeni. Noile prevederi vor permite un acces mai larg al publicului la astfel de evenimente sportive, prin eliminarea drepturilor de exclusivitate“, a explicat Petru Luhan.

În plus veniturile provenite din drepturile audiovizuale vor fi distribuite echitabil între sportul de elită și cel cu participare în masă. Operatorii pariurilor vor participa la finanțarea sportului în masă. Distribuția va fi realizată de Statele Membre, cu o atenție deosebită pentru operatorii privați. 

Capitala europeana a sportului, aleasa anual
„Sportul este o componentă extrem de importantă în Europa. Astfel, o altă decizie importantă luată astăzi se referă la organizarea, în fiecare an, a Zilei Europene a Sportului. În plus, UE va desemna, anual, o Capitală europeană a sportului”, a adăugat Petru Luhan.

In Parlamentul European, Petru Luhan a cerut Comisiei Europene includerea sportului în cadrul programelor FEDR şi FSE. Astfel, s-ar îmbunătaţi în mod semnificativ condiţiile de finanţare pentru proiectele privind sportul.

Anul trecut, europarlamentarul Petru Luhan, alături de Adrian Mutu a lansat o campanie de promovare a sportului în rândul copiilor, ca o modalitate de a combate sedentarismul şi obezitatea.

Începând cu luna martie, orice cetățean european poate aplica pentru posturile de funcționari puse la dispoziție de Oficiul european pentru selecția personalului (EPSO). Aproximativ 300 de posturi vor fi scoase la concurs în prima etapă, iar acestea vizează toate instituțiile europene. Europarlamentarul Petru Luhan este de părere că pentru România ar reprezenta o oportunitate dacă mai mulți români ar lucra ca şi funcționari UE. 

„Românii sunt foarte bine pregătiţi, toată Europa susţine asta. Cred că mulţi dintre tinerii noştri nu ar avea nicio problemă să treacă testele de preselecție sau interviurile. Mai mult, consider că prezenţa a cât mai mulți români pe aceste posturi este un beneficiu în primul rând pentru Europa, datorită calităţii muncii prestate”, a declarat europarlamentarul Petru Luhan. 

În prezent, aproximativ 2.000 de români lucrează ca funcţionari europeni la Bruxelles. „Mi s-a întâmplat, de multe ori, în discuţii cu colegi europarlamentari sau cu alţi oficiali europeni, să aud laude la adresa muncii prestate de români. Ştiu că foarte mulţi dintre aceştia au fost angajaţi în anii trecuţi, când concurenţa era uriaşă, ajungea chiar la câteva sute pe un loc. Dar iată că românii au făcut faţă”, a adăugat europarlamentarul român. 

Acesta a precizat că, la rândul ei, România are avantaje în a sprijini angajarea cetăţenilor în instituţiile europene. „Cu siguranţă că ei se vor întoarce să lucreze în ţară, mulţi au făcut-o deja. Şi nu se întorc cu mâna goală, ci cu experienţă şi know-how de cel mai înalt nivel. Asta poate duce la o accelerare în reforma administraţiei publice din România, deoarece vor aplica ceea ce au învăţat, în instituţiile de la noi”, a explicat Petru Luhan. 

Pentru a ajunge să lucreze pentru o instituţie europeană, candidaţii trebuie să îşi creeze un cont pe site-ul www.epso.eu, să se înscrie la categoriile pe care le vizează, iar apoi să parcurgă două etape majore: prima este cea de preselecţie, în care candidaţii susţin un test online structurat în patru tipuri de verificări prin care sunt testate abilităţile de vorbire, de raţionament numeric şi abstract, dar şi modalitatea prin care se rezolvă o anumită situaţie dată. Această etapă este eliminatorie. A doua etapă constă într-un interviu la Bruxelles, într-un centru de evaluare, unde candidaţii sunt supuşi altor testări. Astfel se evaluează capacitatea de a lucra în echipă, de analiză, de sinteză, dar şi abilităţile de comunicare. Salariile sunt motivante, aceste începând de la peste 4.000 euro. Studiile superioare absolvite şi experienţa profesională anterioară sunt şi acestea criterii pe care angajatorii europeni le iau în considerare, însă există posturi şi pentru proaspeţi absovenţi, dându-le astfel şansa de a porni în carieră.

 

Alegeri pentru conducerea Parlamentului European: Această ședință plenară a fost dedicată in special alegerii unei noi conduceri a Parlamentului European. Partidul Popular European (PPE) si-a consolidat poziția de lider si a obținut 7 din cele 14 mandate pentru vicepreședinți, iar 7 au fost împărțite intre celelalte 6 grupuri politice.

Dezbatere privind situația din Ungaria: Recentele evoluții politice din Ungaria au făcut obiectul unei dezbateri cu președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Deputații si-au prezentat poziția cu privire la controversata constituție ungară care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012, la aplicarea acesteia și la celelalte măsuri luate de guvernul condus de Viktor Orbán.

Președinția daneză prezintă programul de lucru pentru 2012: Premierul danez, doamna Helle Thorning-Schmidt, a prezentat programul președinției daneze, în care a subliniat prioritățile Danemarcei pentru următoarele 6 luni. Printre prioritățile președinției daneze se număra si procesul de convingere a Olandei pentru a accepta România in Spațiul Schengen.

Stop risipei de deșeuri electrice și electronice: Cetățenii europeni se debarasează de frigidere, telefoane și gadgeturi, adesea fără a recupera materii prime valoroase, avertizează deputații europeni. Parlamentul a votat pentru îmbunătățirea colectării și reciclării deșeurilor electrice și electronice, precum și reducerea birocrației pentru producătorii responsabili din punct de vedere financiar pentru gestionarea deșeurilor.

O strategie mai bună împotriva dăunătorilor plantelor: Produsele împotriva dăunătorilor plantelor (insectele sau bacterii) trebuie să fie aprobate înainte de a fi vândute în UE. Joi, deputații europeni au decis in favoarea acordului provizoriu negociat cu Consiliul, care stabilește controale de sănătate și de mediu mai stricte cu privire la “substanțele biocide”.

Eurodeputații cer măsuri de reducere la jumătate a risipei de alimente în Europa: Cel puțin 50% din risipa actuală de alimente în UE poate fi evitată prin măsuri urgente de combatere a acesteia. Deputații vor promova campanii de conștientizare, cursuri de educație alimentară, îmbunătățirea ambalajelor și un nou sistem de etichetare – introducerea a două etichete pentru fiecare produs: una care să menționeze data până la care produsul poate fi vândut și una cu data până la care produsul poate fi consumat.