Ieri, 25 aprilie 2012 Bucureştiul a fost gazda Galei Proprietății Intelectuale. Evenimentul a reunit personalități marcante din lumea cercetării științifice românești, promotori ai acesteia precum şi oameni de afaceri români şi străini interesați de cercetarea științifică din România ca element de progres economic.

In cadrul Galei, organizată cu sprijinul Camerei Naționale a consilierilor în Proprietate Intelectuală şi Oficiului de Stat în Invenţii şi Mărci au fost acordate premii pentru 8 categorii jurizate: Mărci Înregistrate, Brevete de Invenție, Legislație, Litigii de Proprietate Intelectuală, Drepturi de Autor, Invenţia anului în domeniul medical precum şi Invenția anului 2012.

Invitat la acest eveniment în calitate de susținător al cercetării științifice românești, europarlamentarul Petru Luhan a primit din partea juriului Premiul de Excelenţă pentru promovarea invențiilor românești la nivel internațional.

Sunt extrem de onorat de această distincție. Este, dacă vreți o recunoaștere publică a activității pe care o desfășor de câțiva ani, cu scopul promovării inventatorilor români de care țara noastră are atâta nevoie. România este de ani de zile un exportator constant al celor mai bune creiere. Este o realitate tristă,  în fața căreia, chiar şi cei responsabili direct de acest subiect dau semne de resemnare. Mă bucură titlul pe care mi l-au conferit astăzi organizatorii dar nu pot să nu recunosc că cel mai mare premiu ar fi întoarcerea acasă a cercetătorilor români talentați.

Europarlamentarul Petru Luhan a organizat la sediul Parlamentului European din Bruxelles, expoziţia “Progresul UE prin Invenţii Româneşti”. Evenimentul s-a desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui Parlamentului European şi a pus faţă în faţă inventatori români premiaţi la diverse saloane internaţionale şi numeroşi ambasadori, europarlamentari, investitori, membri ai Comisiei Europene.

Printre invențiile care au fost expuse la Bruxelles amintim:

- un microsenzor care poate detecta  cancerul la nivel molecular în urma analizei unei picături de sânge, în şase minute;

- un procedeu de obţinere a unui bioprodus pe baza de seleniu şi crom;

- o instalaţie care asigură diminuarea consumului de gaz natural cu cel puţin 12% faţă de alte instalaţii similare;

- o compoziţie de amestec ciment-polimer pentru pavat drumuri şi şosele care are un preţ de până la 40% mai scăzut faţă de infrastructurile rutiere tradiţionale, totodată având o durată de viaţă de până la 40 de ani;

- un Hyper CD-ROM capabil să stocheze 10 Terra Bytes, considerat a aduce o nouă revoluţie în stocarea datelor.

Valoarea cercetătorilor români este mereu confirmată de palmaresul internațional.  Intern vorbim mereu despre progres economic. Facem scheme și strategii care de care mai controversate pe agenda publică. Niciuna dintre acestea nu mizează pe cercetarea științifică românească. Acesta este în viziunea mea un pol de resurse neactivat, care,  cu o preocupare constantă din partea Guvernului poate deveni un real motor al economiei românești a mai subliniat europarlamentarul român.

Vorbind despre momentul actual al cercetării românești Petru Luhan a precizat că : României îi lipsesc cercetătorii tineri (cu vârste cuprinse între 30-45 ani) majoritatea dintre aceștia activând în afara țării. Vorbim astăzi de un număr de 30.000 de cercetători români care lucrează în afara granițelor românești. Se întâmplă asta pentru că salariile în cercetarea românească sunt sub nivelul celor din statele dezvoltate. Pe de altă parte, raportat la media europeană, fondurile alocate de România cercetării reprezintă un procent extrem de scăzut din PIB, chiar dacă alocările bugetare aproape că s-au dublat în ultimii doi ani

Cât privește măsurile de care cercetarea românească are nevoie, Petru Luhan a mai spus că: Este nevoie de asigurarea unui cadru competitiv în domeniul cercetării din România, pentru a stimula repatrierea, măcar parțială a  potențialului științific românesc. Laserul de la Măgurele reprezintă semnalul reabilitării domeniul cercetării științifice în contextul național și internațional. Această carte trebuie să fie atent gestionată! a conchis Petru Luhan. 

  

Petru Luhan: Evenimentul din Parlamentul European va atrage atenția Comisiei Europene si Guvernelor naționale asupra acestei boli

Miercuri, 24 aprilie a.c., Parlamentul European a fost gazda unui eveniment dedicat sclerozei multiple. Evenimentul, promovat de europarlamentarul român Petru Luhan, pornește de la câteva date îngrijorătoare la nivelul UE legate de numărul bolnavilor care suferă de această afecțiune, tratamentele practicate în țările Uniunii Europene, accesul bolnavilor la îngrijire specializată, dar și fondurile bugetare alocate de țările UE acestei boli. Conform Barometrului Sclerozei Multiple realizat la nivelul UE, în Europa, numărul bolnavilor de scleroză multiplă este în creștere, acesta fiind situat astăzi la peste 600.000 de persoane.

„Cei mai mulți dintre aceștia sunt diagnosticați în primii ani de activitate profesională. Boala apare de cele mai multe ori la vârste active, respectiv între 20 – 40 de ani, pentru ca retragerea din câmpul muncii, ca urmare a acestei afecțiuni, să se producă la cel târziu 3 ani după diagnosticare. Vorbim de o boală care trebuie tratată prin politici adecvate şi care trebuie abordată printr-o gândire strategică, ceea ce ar permite reducerea pe termen lung a costurilor sociale ale țărilor UE”, a precizat Petru Luhan.

Dincolo de creșterea numărului persoanelor afectate de această boală, Barometrul Sclerozei Multiple relevă faptul că există diferențe la nivelul statelor UE în ceea ce privește calitatea tratamentelor practicate și accesul la îngrijire specializată pentru persoanele care suferă de această afecțiune.

„Accesul la medicamente care îmbunătățesc starea pacienților variază în țările UE de la 7% la 80%. Pe de altă parte, există țări care înregistrează un deficit serios al cadrelor medicale specializate în această afecțiune. La toate acestea se adaugă și elemente legate de contextul crizei globale, care a forțat anumite guverne să facă alegeri radicale, concretizate inclusiv în reducerea fondurilor alocate acestor persoane și tratamentului lor”mai spune europarlamentarul Petru Luhan

Plecând de la aceste date, Petru Luhan a inițiat in Parlamentul European o Declarație Scrisă prin care solicită standardizarea asistenței medicale de profil, inventarierea la nivelul fiecărui stat membru a bolnavilor de scleroză multiplă, dar și o colaborare științifică intensă între țările UE pentru îmbunătăţirea tratamentelor în cazul acestei boli.

„România de pildă are peste 10.000 de bolnavi de scleroză multiplă. Aceste date au fost inventariate ultima dată acum 4 ani. Cazul țării noastre nu este singular. Există multe alte state europene care întârzie în inventarierea la zi a bolnavilor. Am cerut Comisiei Europene tratamente de cea mai bună calitate în toate țările UE dar și programe de standardizare a practicilor medicale de îngrijire a acestor bolnavi”a mai declarat Petru Luhan.

Evenimentul din Parlamentul European s-a încheiat cu vernisajul unei expoziţii de fotografie dedicată bolnavilor de scleroză multiplă și intitulată: „Sub presiune! Să trăiești cu scleroză multiplă în Europa”.

A 34 ans, il est l’un des plus jeunes députés européens, et fait partie des jeunes loups du Parti démocrate libéral (PDL, au pouvoir). Petru Luhan explique ici comment il voit les relations entre Bucarest et Bruxelles

Lepetitjournal.com/Bucarest – Comment la Roumanie est-elle perçue depuis Bruxelles?
Petru Luhan - La Roumanie est vue de façon bigarrée, toujours très vive. L’image et le respect vis-à-vis d’un pays dépendent des actions de chacun de ses citoyens, de la politique extérieure, mais aussi du contexte politique mondial. Et malheureusement les Roumains ont souvent été les cibles de campagnes agressives qui ont laissé des traces. Ceux qui sont partis travailler honnêtement à l’étranger ou étudier en ont fait les frais. Cela n’est pourtant pas une raison pour accumuler des frustrations ou un complexe d’infériorité. Nous sommes tout aussi capables que les Allemands ou les Britanniques et aussi susceptibles de ne pas respecter la loi que les Italiens ou les Français. Mais parfois les tensions politiques et économiques font naître en Europe des sentiments qui n’ont rien à voir ni avec les valeurs européennes, ni avec l’esprit communautaire. Les Roumains sont très appréciés pour la facilité avec laquelle ils apprennent les langues étrangères, leur sérieux et leur esprit créatif dans le travail, et surtout pour le fait qu’à la place de dire “je ne sais pas”, ils trouvent des solutions. L’adaptabilité est l’une de nos grandes qualités.

Quels ont été les progrès de la Roumanie qui ont été notamment appréciés à Bruxelles ?
Malgré un début difficile en 2007, lors de l’adhésion de notre pays à l’UE, les analyses économiques montrent une évolution. Les produits “made in Romania” sont devenus très connus sur les marchés externes et nos exportations continuent d’augmenter. L’agriculture roumaine est par ailleurs en train de redevenir ce qu’elle était avant la révolution et d’ici 2014, la Roumanie deviendra un grand exportateur d’aliments. Par ailleurs, notre taux de chômage est resté faible en comparaison à beaucoup d’autres pays européens, et notre politique fiscale est saluée par le milieu des affaires. Ce sont quelques-uns des points appréciés à Bruxelles tant par les institutionnels que par les privés.

Et les aspects qui restent, selon vous, négatifs ?
La Roumanie a encore des progrès à faire en termes de compétitivité par rapport à d’autres pays membres. Notre faible productivité est à la base de ce constat. Il faut aussi continuer d’investir dans les infrastructures de transports et ne surtout pas négliger les PME évoluant dans des secteurs où il y a la possibilité de devenir compétitif, comme l’agriculture, l’informatique et le tourisme. La Commission demande par ailleurs plus de résultats dans la lutte contre la grande corruption. Un autre bémol fait référence à la réorganisation territoriale et à la décentralisation. Ces processus mèneraient à une augmentation de la qualité des services publics et à une meilleure absorption des fonds européens.

La Roumanie réussit-elle à faire entendre sa position au Parlement européen ?
Bien sûr, nous avons notre mot à dire. De nombreux europarlementaires roumains ont été des rapporteurs au Parlement européen sur des sujets de première importance. Les groupes politiques dont nous faisons partie nous font confiance.

A la fin de votre mandat, comptez-vous retourner en Roumanie ou continuer une carrière politique internationale ?
Vous savez, la politique est conjoncturelle et je ne peux pas encore savoir ce qui va se passer d’ici 2014 (date de la prochaine élection présidentielle, ndlr). En tout cas, je n’écarte aucune de ces deux options.
Propos recueillis par Jonas Mercier (www.lepetitjournal.com/Bucarest) mercredi 28 mars 2012