Oare cand vor intelege liberalii ca cel mai mare dusman al PNL este Antonescu si nu Basescu ?
Cat despre aluziile la poker si sah in conferinta de presa de astazi… Pacat ca primarul Chiliman le spune penelistilor abia acum ca regele lor (Crin Antonescu) este GOL ! Trebuia sa le spuna asta mai demult, nu acum, ramas fara functie si dupa ce nucleul partidului tocmai a defilat triumfator la congresul USL. Are usile deschise in PDL. Oricum este mai apropiat de valorile crestin democratilor.
Discursuri lungi, lipsite de solutii, agresivitate verbala si a gesturilor, nationalism dus la extrem. De altfel, violenta limbajului nu este intamplatoare, ea urmareste mentinerea unei atmosfere publice incarcate in cazul in care USL va pierde alegerile.
Dragii mei, va spun un singur lucru – GANDITI PROFUND INAINTE DE A VOTA!
Dintr-un raport recent al Institutului de Cercetare a Păcii, SIPRI, din Stockholm, reiese ca intre 2007 şi 2011, cifra de afaceri, în lumea comercianţilor de arme şi armamente a crescut cu 24 de procente.
Principalii exportatori de ”arme grele” precum tancuri sau avioane de vanatoare sunt: SUA – 30%, Rusia 24%, Germania – 9%, Franta – 8%, Anglia – 4%.
Destinaţia, aproape o treime din acest comerţ, au fost ţări asiatice, pe primele cinci locuri fiind India, Coreea de Sud, Pakistan, China şi Singapore.
De la sfarsitul lunii aprilie, isi va incepe activitatea, cu un mandat de un an, o Comisie a Parlamentului European care va investiga puterea si influenta crimei organizate in Uniunea Europeana.
Cel mai probabil, presedintele Comisiei va fi europarlamentara Sonia Alfano, al carei tata, jurnalist sicilian, a fost ucis de mafie in 1993. Sofia Alfano prezideaza Asociatia pentru familiile victimelor mafiei, din Italia.
Cum functioneaza Initiativa Europeana a Cetatenilor ?
Un „comitet al cetăţenilor“, format din cel puţin 7 cetăţeni ai Uniunii, care sunt rezidenţi în cel puţin 7 state membre diferite, va putea înregistra o iniţiativă pe site-ul Comisiei Europene, la pagina dedicată ei.
După confirmarea înregistrării, organizatorii au la dispoziţie un an pentru a strânge cel puţin un milion de semnături de la cetăţeni ai UE, provenind din cel puţin 7 state membre. Toţi semnatarii trebuie să aibă vârsta minimă necesară în statul respectiv pentru drept de vot la alegerile pentru PE. În fiecare din aceste 7 state membre este nevoie de un număr minim de declaraţii de susţinere, care variază între 4.500, pentru Malta, Luxemburg şi Estonia şi 74.250, pentru Germania. Pentru România, numărul minim de semnaturi pentru o astfel de iniţiativă este de 24.750.
După strângerea semnăturilor, Comisia Europeană va avea la dispoziţie trei luni pentru a analiza iniţiativa şi a decide asupra modului în care va acţiona. Organizatorii vor avea ocazia de a-şi prezenta iniţiativa în timpul unei audieri publice desfăşurate la Parlamentul European. În cazul în care va hotărî, în cele din urmă, să nu ia nicio măsură, Comisia este obligată să explice în mod clar motivele sale într-o comunicare oficială. Iar dacă va decide să acţioneze, va trebui să explice ce acţiuni va propune ca răspuns la iniţiativa cetăţenească.
ELVETIA
Lansarea unor initiative legislative cetatenesti nu este dificila in Elvetia. Este nevoie de strangerea a 100.000 semnaturi in 18 luni. Din 403 initiative lansate din anul 1893 numai 175 au ajuns la vot iar din cele 175 doar 18 au fost adoptate. Din cele aprobate, amintesc cateva care mi se par interesante:
-In 2009 – interzicerea minaretelor de pe moschei, considerate de initiatori ca un simbol al puterii politice
-In 2010 – expulzarea strainilor condamnati pentru crime grave, precum omuciderea, violul, traficul de droguri si persoane
Vineri, 9 martie 2012, Fundatia Crestin-Democrata a organizat la Piatra Neamt, in parteneriat cu Fundatia Konrad Adenauer Romania conferinta “Regionalizare, descentralizare, subsidiaritate. Un viitor pentru administratia publica locala din Romania”.
Evenimentul a reunit experti si oameni politici, in jurul unei teme prioritare pentru dezbaterea publica, in contextul in care 75% din primariile de comune rurale nu se pot sustine financiar, iar absorbtia fondurilor structurale este centralizata si ineficienta.
In interventia mea am criticat sistemul centralizat al administratiei publice din Romania si am mentionat disparitatile mari intre cele 271 regiuni din UE, precizand ca regiunea de dezvoltare Nord-Est din Romania ocupa penultimul loc in clasamentul comunitar, din cauza lipsei de informatii si de capital, dar si a birocratiei.
Reorganizarea teritoriala va contribui la o absorbtie mai eficienta si mai rapida a fondurilor europene, ceea ce va conduce automat la crestere economica. Regiunile trebuie sa decida asupra prioritatilor si investitiilor din teritoriu. Ele cunosc cel mai bine necestitatile locale, dar si modul cel mai eficient de a raspunde acestora. Este strict necesar ca acestea sa dispuna si de resurse financiare aferente.
Președinția daneză a UE din 2012 se dovedește a fi diferită de cele anterioare. De data aceasta, scopul președinției pare a fi acela de a face Europa mai populară la ea acasă.
Guvernul de la Copenhaga pregătește danezii pentru un referendum imediat după ce președinția ia sfârșit la jumătatea anului. Din cauza votului danez negativ la adresa Tratatului de la Maastricht din 1992, Danemarca nu numai că se află în afara zonei euro, dar a optat și să nu colaboreze în domeniile apărării, justiției și afacerilor interne.
Încă nu se poate pune problema unui referendum referitor la euro, deoarece doar 5% dintre votanții danezi susțin că vor vota în favoarea acestuia. Dar sondajele actuale arată că peste 40% dintre danezi optează pentru renunțarea la rezervele privind apărarea, justiția și afacerile interne. Ipoteza de la care se pleacă este că președinția poate fi folosită pentru a susține beneficiile importante ale unei integrări mai accentuate.
Este o regulă binecunoscută că țara care preia președinția prin rotație moștenește 85% din agenda de lucru a celei anterioare. Si daca ne gandim si ca în prezent criza economică umbrește orice alte priorități in Europa, guvernul danez risca sa nu poata prezenta votanților săi reticenți vreo victorie majoră.
34% din legislativul european este alcatuit din femei (Cele mai tinere femei europarlamentar: Emilie Turunen din Danemarca, grupul verzilor, 27 de ani. A fost Raportor pentru promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor. Radvilė MORKŪNAITĖ-MIKULĖNIENĖ, 27 de ani, PPE, din Lituania.)
8 femei sunt Presedinti de Comisii parlamentare
3 femei detin functia de Vice-Presedinte al Parlamentului European
8 femei sunt Presedinti de Delegatii Parlamentare (colega mea Monica Macovei este una dintre ele, fiind presedintele al Delegaţiei la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova )
58,6% din personalul Parlamentului European este alcatuit din femei
56,5% din asistentii parlamentari sunt femei
La Multi Ani, doamnelor!! Sa fiti luminoase si incarcate de flori, ca insasi primavara!
NATO se pregătește pentru următorul summit de la Chicago din luna mai și, spre deosebire de întrunirile la nivel înalt din cadrul UE, cele organizate de NATO încă mai au un aer aparte. Aceasta explică utilizarea excesivă a termenului ‘istoric’ pentru a le descrie, mai ales in cazul întrunirii de la Lisabona, din noiembrie 2010, despre care se afirmă că ar fi fost ‘cea mai importantă din istoria NATO’. Chicago parea să fie excepția de la această regulă, întrucât s-a considerat inițial că întrunirea ar fi ‘un summit de implementare’, în cadrul căruia liderii politici ai Alianței vor examina evoluția programului ambițios de lucru pentru accelerarea eforturilor NATO de a se adapta la secolul XXI, care a fost convenit la Lisabona.
Dar trei evenimente politice care s-au produs de la sfârșitul anului 2010 au modificat agenda internațională privind securitatea și ar putea transforma Summitul de la Chicago într-un alt fel de Summit. Mai întâi, revoluțiile din lumea arabă și intervenția NATO din Libia au readus in atenția Alianței Orientului Mijlociu și Africa de Nord. În al doilea rând, criza financiară internațională are un efect incalculabil asupra bugetelor pentru apărare ale membrilor NATO. Și nu în ultimul rând, este primul Summit al NATO organizat în Statele Unite în ultimii 13 ani. El are loc nu doar într-un an electoral, ci se va desfășura chiar în orașul de baștină al președintelui Obama. Administrația Obama este prin urmare interesată de efectele summit-ului, și anume, de rezultatele și acordurile care să poată fi anunțate ca niște succese notabile.
Având în vedere acest context, membrii NATO au convenit sa includa 6 teme pe ordinea de zi a summit-ului:
1. Afganistan
2. Relația NATO-RUSIA
3. Apărarea cu ajutorul rachetelor.
4. Încercarea Alianței de a ajunge la un consens privind rolul armelor nucleare.
5. Apărarea strategică. Deoarece nu par să existe șanse de majorare a cheltuielilor pentru apărare, bugetele existente trebuie să fie cheltuite în cel mai eficient mod cu putință. În loc să planifice și să realizeze achiziții individuale, pe cât posibil, cei 28 de membri NATO ar trebui să încerce să își reunească eforturile și să împartă echipamentele militare costisitoare.
6. Evenimentele în derulare din lumea arabă. Deși consecintele primăverii arabe sunt imposibil de estimat, NATO are în continuare motive de optimism. Cu ocazia misiunii din Libia, Alianța și-a dovedit capacitatea de a acționa și și-a îmbunătățit considerabil imaginea în Africa de Nord. La Chicago, NATO va conveni asupra unei poziții politice majore care să ofere în continuare sprijin acestei regiuni.
Comisia Europeana a numit saptamana trecuta 8 experti academici in Consiliul Stiintific Director pentru Politica europeana de Dezvoltare:
Francois Bourguignon de la Paris School of Economics
Ha-Joon Chang de la Universitatea Cambridge
Paul Collier de la Universitatea Oxford
Simon Maxwell de la Institutul pentru Dezvoltarea teritoriilor de peste mari, Anglia
Dirk Messner de la Institutul german pentru Dezvoltare
Elizabeth Sidiropoulos, de la Institutul Sud-African pentru Afaceri Internationale
Jonathan White de la German Marshall Fund
Lennart Wohlgemuth de la Universitatea Gothenburg
